De unde stii ca nu e pentru tine ?

Ieri am fost la un interviu de aderare intr-un ONG si printre alte discutii am fost intrebat daca as vrea sa scriu despre unele evenimente care au loc in organizatia respectiva. M-am trezit ca evit subiectul aducand tot felul de motive si nu am stiut de ce, doar scriu pe blog si imi place sa scriu.

Pe urma mi-am dat seama ca aveam asociata ideea de a scrie cu lectiile plictisitoare de romana din liceu in care trebuia sa scriem eseuri unde aveam de mentionat parerea unui critic despre un autor, lucru care mi se parea cel mai obositor si inutil exercitiu posibil. Mai mult nu vedeam care este rolul meu in acea ecuatie, eu scriu ce zice o persoana despre alta persoana, practic eu nu am nici o importanta. Mi-a ramas intiparit atat de tare incat atunci cand era vorba de a scrie ceva incepea sa ma ia durerea de cap.

Toate astea s-au intamplat deoarece aveam o profesoara in liceu care nu a reusit sa ma faca sa vad scrisul dintr-o latura creativa. Pentru mine actul de a scrie era asociat automat cu o activitate plictisitoare si obositoare.

Nu este singurul domeniu pentru care nu am avut o atractie cu toate ca am aflat ulterior ca unele domenii imi sunt chiar simpatice. Alte discipline mi s-au parut frumoase cu toate ca nu am continuat sa intru mai mult in amanunt, nu am simtit nevoia.

Ce vreau sa spun este ca uneori si e valabil nu numai in timpul scolii asociez lucrul, functia, meseria cu persoanele care fac sau predau acea activitate si nu are legatura cu ce inseamna sa faci efectiv acea activitate.

Tin minte ca in perioada studentiei stateam in camin cu o persoana pe care nu o adoram deloc, era o persoana cu care nu ma potriveam la nici un aspect. Atunci nu stiam ca sunt mai multe tipuri de personalitati si fiecare are propriul comportament in functie de valori, credinte, princiipii. Mai mult acea persoana practicase aikido in copilarie si pentru mine sa faci aikido era similar cu a fi genul de persoana cum era colegul meu. Toate astea se intamplau la nivel subconstient, le-am asociat atunci si asocierea a ramas fara sa stiu cand si cum am facut asta.

Cand m-am hotarat sa incep sa practic o arta martiala, acum 5 ani de zile aproximativ, am inceput sa vad care mi s-ar potrivi. Cand vedeam ceva legat de aikido, evitam anuntul din start fara sa ma mai gandesc. Asa ca am incercat toate stilurile pe care le-am vazut in afara de aikido. Intamplarea a facut sa ajung si la un antrenament de aikido cu un prieten si tin minte ca am tras foarte tare de mine sa merg la acel antrenament, imi venea in minte o lista intreaga de motive pentru care aikido nu e pentru mine, cu toate ca nu incercasem niciodata.

Acum practic aikido de 5 ani de zile si nici nu ma gandesc sa renunt vreodata. Am gasit aici, pe langa antrenamente si o comunitate de oameni extraordinari.

Ai lucruri sau activitati care crezi ca nu iti plac, cu toate ca nu le-ai incercat niciodata ?

Crezi ca este posibil sa fi evitat anumite domenii sau activitati doar pentru ca ai intalnit persoane care nu iti placeau si care faceau activitatile respective ?

Lasa-mi un comentariu daca ai avut astfel de experiente.

2 Comentarii pentru acest articol

  1. bob Spune :

    Salut, am simtit astfel de sentimente fata de persoane, sau actiuni pe care puteam sa le intreprind, si, asa cum bine ai descris istorioara ta cu aikido, am trecut peste sentimentul de rejectie, pentru a descoperi frumosul din acea persoana, sau actiune. Pe curand in Cj sau B sau Cta, Onegaishimasu!

  2. Alin Spune :

    Salut !
    Mersi pentru comentariu. Astept sa ne vedem 🙂
    Onegaishimasu!

Lasa un raspuns